@font-face { font-family: “Times”; }@font-face { font-family: “Cambria”; }@font-face { font-family: “Marker Felt”; }p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal { margin: 0cm 0cm 10pt; font-size: 12pt; font-family: “Times New Roman”; }div.Section1 { page: Section1; }
Istoria dorinței
cotradictorii
de a fi dorit
în mod voit
de un altul
Prea Fericitul Militar a murit
Prea Fericitul Părinte e depășit
Este important să vi se comunice gustul libertății
Prea Fericitul Școlar aiurit
Singura ta reacție poate fi
Doar cât costă?
E gratis
Dacă ești la buget
Atunci costă prea mult
Psihanaliștii nu tratează frica de libertate
Universitatea vă învață
O cultură falsă
de ordin cantitativ
vă predă securitatea
propriului sine
în zile de salariu
și bonuri de masă
tvasaispelasută
vă invață servitute
instituționalizat
să poți avea un job
vizibil de căcat
să puteți servi
cu cafele și pupicuri
politicieni mediocri
de-al căror semidoct-ism
sunteți conștienți
tocmai de asta
veți fi mândri
mâncându-le mancarea
bându-le ceaiul
futându-le nevestele
veți sta cu ei la masă
fotolii de piele
care urlă
bă cât ești de tâmpit
gândind
ce bine că mă plătește
să îi mănânc măncarea
să îi beau ceaiul
să îi fut nevasta
nu aș putea fi liber
să gândesc (,) altfel
îi spunem
drumul către servitute
ca s-avem ce bea și fute
Concluzie: Prea Fericitul Școlar
a muncit și-a reușit.
O Notă Personală
a vreunui autor
ar suna
ca și cum.
gândești acum asta pentru că ai zis
o notă-antinotă pentru că ai scris
că aparții trecutul
doar ca idee
și viitorului
prea ca obiect
te miști prin axa
propriei căști de protecție
Vonnegut nu ar fi mândru de tine
dar, după spusele autorilor menționați
asumpția generală care se poate face aici este că
fiecare practică politică individuală are o structură sistematizată
cu obiectivul de a se contrazice pe sine
self-restriction as self creation like self-destruction
